Alimentatia noastra este bogata in alimente cu grad inalt de procesare si continut ridicat de aditivi chimici. Elementele nutritive si fibrele vegetale sunt eliminate iar procesul de incalzire schimba structura moleculara a alimentelor. La acestea se adauga lipsa de exercitii fizice si miscare in mod regulat si stresul ritmului de viata alert al zilelor noastre.
Noi toti suntem expusi zilnic actiunii a mii de toxine si chimicale nesanatoase. Toate acestea
le introducem in organism din hrana pe care o mancam, apa pe care o bem, aerul pe care il respiram si medicamentele prescrise pe care le luam.
Aceste toxine si chimicale periculoase impreuna cu alimentatia moderna conduc la probleme
de sanatate multiple: obezitate, probleme cardiace, hepatice, digestive, constipatie, dureri abdominale, balonari, respiratie urat mirositoare, scaun urat mirositor, oboseala si lipsa de energie, dureri de cap, afectiuni ale tegumentelor etc.
Obezitatea reprezinta un capitol aparte ce va fi tratat ceva mai detaliat in cele ce urmeaza.
Obezitatea a devenit o problema serioasa de sanatate publica in majoritatea tarilor puternic industrializate, ea afectand un segment de populatie in continua crestere.
Inainte de orice, obezitatea trebuie considerata mai putin o problema de estetica si mai mult
o problema de sanatate care atrage dupa sine complicatii medicale, dizabilitati temporare
sau permanente, scaderea duratei de viata si, nu in ultimul rand, un cost mare pentru
intreaga societate.
Asadar, o persoana obeza este predispusa la o serie intreaga de complicatii medicale: generale, cardio-vasculare, hepatice, pulmonare, endocrino-metabolice, osteo-articulare,
legate de anestezie etc.
Pentru eliminarea obezitatii exista o strategie de tratament bine stabilita, care se aplica in functie de particularitatile fiecarui caz. Primul pas consta in evaluarea istoriei medicale a fiecarui pacient, tratamente deja incercate, obiceiuri alimentare, profile psihologice si de comportament, influente profesionale si familiale. Urmatorul pas consta in stabilirea unui program alimentar combinat cu exercitii fizice, daca e cazul, la prescrierea unei medicatii ajutatoare, chirurgia gastrica fiind o optiune in functie de decizia medicului curant.
Ce este necesar sa se inteleaga de la inceput este faptul ca indiferent de forma de
tratament aleasa, aceasta trebuie aplicata pe o perioada cat mai lunga de timp. Acest
lucru este in general greu de acceptat de pacientii obezi, care sunt disperati sa gaseasca
un tratament miracol. Eficacitatea tratamentului de lunga durata este de fapt singura
garantie a succesului.
Dietoterapia este prima componenta a tratamentului pacientului obez.
Elaborarea unui program nutritional se bazeaza pe faptul ca fiecare individ este unic
( bagaj genetic, istorie medicala, mod general de viata ) si de aceea dieta trebuie personalizata in asa fel incat sa se furnizeze alimente sanatoase, variate, echilibrate nutritional in functie
de nevoile fiecarui pacient si de patologia asociata.
O dieta echilibrata ar trebui sa acopere urmatoarele cerinte nutritionale: 12-15% proteine,
30-35% lipide si 50-55% glucide (carbohidrati). Atunci cand pierderea ponderala este
impusa, aportul caloric este redus, iar tipul alimentelor si frecventa meselor sunt
principala preocupare pentru a obtine efecte durabile in timp.
Glucidele consumate trebuie sa fie in majoritate complexe, iar aportul celor simple trebuie redus cat mai mult cu putinta. Glucidele trebuie sa reprezinte cel putin o jumatate din
aportul total de trofine (substante alimentare) intr-o zi, intrucat ele furnizeaza energie
pentru desfasurarea activitatilor fizice si de asemenea calmeaza senzatia de foame.
Caloriile provenite din glucide complexe sunt in general catabolizate, consumate si nu se
vor depune in rezerve de grasime.
Proteinele pot fi consumate in proportie de maxim 15% din ratia zilnica de trofine. Este recomandat sa se consume atat proteine din surse vegetale, cat si animale. Proteinele
animale se gasesc in carne si produse din carne, peste, oua si lactate. Legumele uscate
sunt bogate in proteine, la fel cerealele si painea.
Lipidele sau grasimile sunt o sursa majora de energie pentru organismul uman, insa nu e singura si, in plus, o cantitate prea mare de grasimi (35%) in dieta este daunatoare,
datorita cresterii riscului de hipercolesterolemie.
Sistemul circulator este cel mai afectat, deoarece nivelul crescut al colesterolului contribuie
la cresterea incidentei accidentelor vasculare si a numarului de infarcturi cardiace. Atunci
cand nivelul colesterolului creste peste limita normala si pentru perioade indelungate,
acesta se depune ca o ceara pe peretii interiori ai arterelor si reduce sau blocheaza
circulatia sanguina. Organele care primesc sange de la aceste artere au de suferit,
deoarece nu primesc suficient oxigen si nutrienti, cat ar avea nevoie. De exemplu, atunci
cand circulatia cerebrala este blocata, se produc accidentele cerebrale.
Colesterolul provine din doua surse: cel mai mult se produce in ficat, prin transformarea diversilor nutrienti, in special grasimi saturate. Din moment ce toate animalele isi produc propriul colesterol, cealalta parte din colesterolul uman provine direct din consumul
produselor animaliere. Acest colesterol este absorbit in intestin si se adauga la cel produs
de ficat. Este cunoscut faptul ca o dieta bogata in grasimi saturate conduce la cresterea productiei de colesterol din organism. Asadar, prin reducerea cantitatii de grasimi din dieta
se poate mentine nivelul colesterolului sanguin total in limite normale. Grasimile din dieta ar trebui sa provina din: carne de pui sau de curcan, peste, lactate degresate partial, ulei de masline sau alune si seminte crude.
Necesarul de fibre, care este de circa 30-40 g/zi, este furnizat de legume, fructe si cereale. Fiecare masa ar trebuie sa contina un fruct si o leguma proaspata.
Lichidele consumate trebuie sa aduca minim 1,5 litri de apa pe zi iar apa este singurul lichid cu adevarat necesar pentru organismul nostru.
Odata stabilite tipul si cantitatea alimentelor, este necesara schimbarea obiceiurilor alimentare avute anterior. Astfel gustarile cvasi-permanente, cantitatile excesive de lipide si volumul prea mare de alimente consumate in timpul meselor principalele vor disparea din noul mod de viata al pacientului obez. Sunt recomandate trei mese pe zi si cate o gustare intre mese; este foarte important ca fiecare masa sa se desfasoare intr-o atmosfera relaxata, pozitiva, fara graba.
Indicatiile precise si la obiect in legatura cu regulile de alegere a alimentelor si cantitatile optime, vor fi determinate de particularitatile fiecarui individ. |
|
